autism marea neagra Copil si terapeut

autism marea neagra Copil si terapeut
26 Decembrie 2014
1519 accesări
0 comentarii

Talpa piciorului este una dintre zonele în care se află cele mai multe puncte reflexe şi reprezintă o hartă a întregului corp
În anul 2014 am pus bazele unei terapii inovative pentru copiii cu dizabilităţi (ADHD, autism, sindrom Down, retard), o terapie ce presupune un contact direct între terapeut şi copil, prin intermediul unor covoare senzoriale şi a camerei de stimulare senzorială. Terapia senzorială a picioarelor uşurează activitatea terapeutică prin reducerea stărilor de agitaţie şi agresivitate. Efectele le-am observat chiar de la prima şedinţă. Dacă la început copiii intrau plângând, la sfârşitul sesiunii de lucru sub îndrumarea mea directă, copiii erau extrem de încântaţi de activitatea desfăşurată. Covoarele senzoriale sunt confecţionate manual şi au fost modificate în permanenţă, pentru a putea obţine cel mai bun randament în ceea ce priveşte interacţiunea dintre copil şi covor. În realizarea covoarelor senzoriale ne-am inspirat din materiale pe care le găsim în natură. Materialele finale, unde am obţinut cele mai bune rezultate, sunt şi cele pe care le utilizăm în momentul de faţă: gazon artificial, bambus, piatră de râu, marmură, bumbac, scoarţă de copac, bambus mic, fibră de copac. În analiză şi studiu în vederea introducerii în terapie în perioada următoare mai avem doua tipuri de materiale: rumeguş şi nisip. Covorul senzorial a devenit în scurt timp o adevărată vedetă în rândul copiilor din cadrul Centrului Psihologic Marea Neagră. Pentru mulţi copii funcţionează ca un întăritor pozitiv, fiecare aşteaptă cu nerăbdare sesiunile de terapie ce se desfăşoară pe acest covor. Talpa piciorului este una dintre zonele în care se află cele mai multe puncte reflexe şi reprezintă o hartă a întregului corp. În această terapie ne propunem în principal: - să reducem starea de hiperkinetism pentru copiii cu ADHD şi agitaţia psihomotorie la aceştia. Urmărim să inducem copiilor o stare de linişte şi relaxare, atât de necesară în terapie. - am reuşit prin intermediul acestei terapii să eliminăm aproape în totalitate mersul pe vârfuri, stimulările şi stereotipiile la nivelul picioarelor. Copiii îşi conştientizează în momentul de faţă mult mai bine membrele inferioare şi sunt mult mai prezenţi în tot ceea ce priveşte corpul lor. - în abordarea acestei terapii urmărim în principal obţinerea unui echilibru şi control postural adecvat al copilului. MODALITATE DE LUCRU: Fiecare copil beneficiază zilnic de 50 de minute de acest tip de terapie ce are loc în camera de stimulare senzorială. Pe tot timpul terapiei există un fundal sonor ce are la bază acorduri muzicale de relaxare. Înainte de a intra pe fiecare porţiune de covor copilul primeşte înainte un masaj al tălpilor timp de patru minute pentru a putea obişnui copilul cu materialul cu care urmează să intre în contact. Într-o şedinţă de terapie copilul ia contact cu trei sau patru secţiuni ale covorului senzorial, iar fiecare sesiune de lucru pe o secţiune durează cinci minute. Cele opt secţiuni ale covorului senzorial sunt dispuse pe cinci grade de dificultate, astfel încât copilul să aibă capacitatea să evolueze în permanenţă. De exemplu: nivel 1 - bambusul mic, nivel 4 - piatra de râu. Avantajul acestei terapii este dat de faptul că natura interacţiunii este indirectă, copilul nu o percepe ca o comandă sau sarcină de executat, desfăşurarea activităţii se face în mod cât mai natural. Rata de apariţie a comportamentelor verbale a fost cu 50% mai ridicată în momentele în care a participat la această terapie, în comparaţie cu sesiunile clasice de logopedie, datorită modului plăcut de interacţionare. GRUP DE LUCRU: În momentul de faţă am selecţionat pentru a participa la această cercetare ştiinţifică trei grupuri de copii, iar în fiecare grupă se află un număr de opt copii . Grupa 1 desfăşoară această terapie zilnic, Grupa 2 beneficiază de două zile de terapie pe săptămână, iar Grupa 3 nu beneficiază de terapie, a participat doar la şedinţele de evaluare, având rolul de grupă etalon faţă de celelalte două grupe. Copiii selecţionaţi ce au participat la această cercetare ştiinţifică prezintă următoarele dizabilităţi: autism, ADHD, sindrom Down, epilepsie, retard. Adrian GEMĂNARU

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Adrian Gemănaru