Somnolenţa este cauza dovedită la producerea a aproapeun sfert din accidentele rutiere şi se face responsabilăde catastrofe industriale. Majoritatea accidentelor rutiere cauzate de somnolenţă se produc între orele 2 şi 6 dimineaţaşi între 14 şi 16 după-amiaza. Aceste ore corespund perioadei în care creieruleste mai puţin alert şi mai predispus la somn. Şofatulpe timp de noapte creşte riscul de accidente de cinci-şase ori.

Conform ultimului studiu european, România se situează pe locul cinci, din 19 ţări europene, ca număr de acci-dente la volan cauzate de somnolenţă. Pornind de la aceste concluzii alar-mante, Ministerul Sănătăţii a modificat normele minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, astfel că permisele de conducere nu vor mai fi eliberate sau reînnoite celor care suferă de afecţiuni neurologice grave, ci doar cu prezentarea unui aviz medical autorizat. Astfel, şoferii pentru care se dovedeşte că au sindrom de apnee în somn moderat sau sever pot conduce în con-tinuare autovehiculele rutiere dacă fac dovada că tratează această afecţiune.

Ce este apneea în somn

Există oameni care nici nu ştiu că suferă de aşa ceva, dar care pot fi ajutaţi de persoanele din jurul lor să-şi descopere afecţiunea. Apneea în somn reprezintă o întrerupere a fluxului de aer, pacienţii acuzând perioade repetitive de sufocare bruscă în timpul somnului.

„Aceştia au un somn fragmentat de numeroase perioade în care se trezesc din cauza pauzelor în respiraţie şi ca urmare au un somn neodihnitor. Netratată, boala poate duce la oboseală cronică, respectiv somnolenţă la volan şi accident rutier şi chiar la moarte subită în somn prin infarct şi accident vascular cerebral”, explică dr. Doina Pîrîu, medic specialist pneumolog, cu competenţă în managementul general al tulburărilor respiratorii din timpul somnului, şi coordonatorul laboratorului de somnologie din cadrul Medstar General Hospital.

Mulţi pacienţi nediagnosticaţi

Diagnosticarea se face prin înregistrarea nocturnă a somnului, cu ajutorul unui aparat numit polisomnograf.

„Parametrii înregistraţi sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, efortul abdominal, saturaţia oxigenului în sângele arterial, sforăitul, înregistrarea arhitecturii somnului prin EEG, înregistrare EKG nocturnă pentru a surprinde eventualele tulburări de ritm cardiac şi poziţia corpului. Medicul interpretează datele obţinute şi stabileşte dacă există un sindrom de apnee în somn şi tipul acestuia”, mai spune medicul specialist.

În România există un număr considerabil de pacienţi care suferă de această afecţiune, dintre care doar un număr mic au fost diagnosticaţi. Explicaţia numărului mic de pacienţi diagnosticaţi ar fi accesul limitat la această investigaţie, mulţi pacienţi nerecunoscând boala.

Pacienţii care îşi regăsesc simptomele descrise pentru sindromul de apnee de somn se pot adresa Medstar General Hospital, pe strada Lahovari nr. 41, Laboratorul de somnologie. Până al sfârşitul acestei luni, aceştia pot be-neficia de o reducere de 25 la sută din costul investigaţiilor, în cadrul campaniei de investigare poligrafică - polisomnografică demarată de Medstar General Hospital. Pentru informaţii suplimentare şi programări, puteţi suna la numerele de telefon 0241/638.251, 072-MEDSTAR, 0722-574.250.