În caz că nu știați, umiditatea ridicată determină atât creșterea populațiilor de acarieni de praf, cât și a coloniilor de mucegai, ceea ce duce la o creștere a încărcăturii alergene a persoanelor care suferă de alergii. Specialiștii susțin că efectele umidității asupra corpului pot fi resimțite și atunci când umiditatea este scăzută. Practic, aceasta împiedică mecanismul de răcire al corpului, oamenii fiind foarte sensibili la umiditate, deoarece pielea se bazează pe aer pentru a scăpa de umiditate. Tocmai de aceea, procesul de transpirație este încercarea corpului de a se menține rece și de a-și menține temperatura actuală.

Atunci când temperaturile din exterior se apropie de temperatura corpului uman (aproximativ 36,6°C), corpul suferă o serie de schimbări pentru a se menține rece. Transpirația, modificarea circulației sângelui și creșterea respirației sunt măsurile pe care corpul le ia în încercarea de a se răci și de a elimina excesul de căldură.

Problema cu umiditatea ridicată este că, pe lângă faptul că crește starea de disconfort, cu cât temperatura corpului este în creștere, cu atât corpul compensează prin a face mai multe eforturi să se răcească. Când transpirația nu funcționează pentru a vă răcori, rezultatele supraîncălzirii constau în pierderea apei, a sării și a substanțelor chimice de care organismul are nevoie. Supraîncălzirea, sau cum este mai cunoscută, epuizarea căldurii, poate duce la deshidratare și dezechilibre chimice în organism. Deshidratarea epuizează corpul de apa necesară pentru transpirație și îngroașă sângele, făcând necesară o presiune mai mare pentru a-l pompa, tensionând astfel inima și vasele de sânge. Ca urmare, efectele umidității ridicate sunt: crampe de căldură, leșin, epuizare, infarct.