Apneea de somn se corectează de cele mai multe ori doar folosind dispozitivul CPAP timp de 4-5 ore în fiecare noapte

Informaţiile despre apneea de somn ajung de cele mai multe ori la pacient prin presă, internet, emisiuni radio-TV. Mulţi nu se alarmează, neînţelegând exact gravitatea bolii, dar sunt persoane care caută şi se adresează medicului. Apneea de somn este o tulburare complexă a respiraţiei în timpul somnului, cu opriri frecvente ale respiraţiei şi scăderea oxigenării sângelui. Somnul este fragmentat, agitat şi neodihnitor. Investigaţia de bază pentru diagnostic este înregistrarea somnului în cursul nopţii. Acest lucru este uşor acceptat de pacient deoarece investigaţia nu este invazivă, nu doare şi se efectuează la domiciliul pacientului. Dacă după prima noapte se confirmă diagnosticul, se impune o a doua noapte de înregistrare, de această dată aparatura necesară pare mai incomodă - pacientul primeşte o mască, de altfel confortabilă, de silicon, prin care aerul din camera de dormit ajunge în căile respiratorii, cu o presiune controlată de aparat CPAP, împiedicând opririle respiraţiei în cursul somnului. La prima vedere pare ceva incomod şi probabil intervin reţineri şi faţă de partenerul de viaţă. Rezultatul folosirii acestui dispozitiv este însă benefic pentru pacient. Ţinând cont de riscurile tulburărilor de respiraţie în timpul somnului, beneficiul tratamentului cu CPAP este major. Până la urmă este un tratament pe care, dacă îl urmezi te simţi bine, dacă nu, boala se agravează şi afectează funcţionarea întregului organism. După ce stabilim diagnosticul de apnee în somn, pacientul trebuie informat despre posibilităţile terapeutice şi prognostic.  Kilogramele în plus, o problemă! Cei mai mulţi pacienţi sunt supraponderali sau obezi. Obezitatea are consecinţe în cazul mai multor organe şi, de obicei, pacientul cu această afecţiune necesită consultaţii la mai multe specialităţi. Persoanele supraponderale sunt afectate de cantitatea excesivă de ţesut gras, suprasolicitând inima, respiraţia, articulaţiile, coloana vertebrală etc.. Mişcările respiratorii sunt limitate atât din cauza depunerii de ţesut gras în jurul toracelui, a muşchilor respiratori, cât şi din cauza măririi abdomenului ce împiedică activitatea diafragmei. Pacienţii au probleme respiratorii şi în cursul zilei, dar acestea se agravează în cursul nopţii, apărând apneea de somn. Din această cauză, sângele conţine o cantitate prea mare de dioxid de carbon şi insuficient oxigen. Pacienţii resimt adesea oboseala, din cauza nopţilor nedormite, a calităţii proaste a somnului şi a hipoxiei cronice (lipsă de oxigen în sânge).  Simptomele care trebuie să vă dea de gândit - Somnolenţă excesivă în timpul zilei; - Episoade de adormire în timpul zilei; - Risc crescut de accidente şi erori la locul de muncă; - Depresie;  Suplimentar, pot să apară simptome care traduc nivelul scăzut de oxigen în sânge (hipoxia cronică): - pacienţii gâfâie şi obosesc după cel mai mic efort; - inima e suprasolicitată şi apar semne de insuficienţă cardiacă: edeme la membrele inferioare, dispnee, oboseală la efort minim; - tensiunea arterială poate creşte şi răspunde greu la tratament; - pot să apară şi tulburări de nutriţie - diabet zaharat, gută şi tulburări endocrinologice. Pacienţii cu astfel de afecţiuni au nevoie de consult la multiple specialităţi. Boli de nutriţie, cardiologie, ORL şi se impune înregistrarea somnului pentru depistarea Apneei de somn. Apneea de somn se corectează de cele mai multe ori doar folosind dispozitivul CPAP timp de 4-5 ore în fiecare noapte.  Urmează întrebarea firească - cât timp voi folosi aparatul? Apneea de somn este o boală cronică şi complexă. Medicul urmăreşte evoluţia sub tratament, dar tratamentul este de obicei de lungă durată, ca la orice boală cronică. Dacă există factori care se pot corecta - în sfera ORL, renunţarea la fumat, obiceiuri legate de igiena somnului, tratarea corectă a bronşitei cronice obstructive, scăderea greutăţii corporale, aceştia trebuie corectaţi şi după şase - nouă luni se poate ca gravitatea apneei să scadă. Se repetă de obicei înregistrarea somnului şi se decide oportunitatea continuării tratamentului. În ce constă tratamentul Tratamentul de bază se focalizează pe scăderea în greutate, activitate fizică şi asistare respiratorie. Pentru problemele respiratorii există în prezent soluţii: - Dispozitive neinvazive de ventilaţie mecanică (BiPAP: Bi-level Positive Airway Pressure), prin intermediul unei măşti care aderă la nas sau chiar şi la gură (în special în timpul somnului); - Ventilaţie mecanică prin intermediul unei orificiu realizat la nivelul traheei (traheostomie); - Administrare de oxigen (oxigenoterapie); În lipsa tratamentului, pot să apară probleme grave de sănătate, de natură cardiacă şi vasculară, cu risc de deces. Complicaţiile se corelează cu lipsa de somn: - Risc crescut de accidente; - Depresie, agitaţie, iritabilitate; - Disfuncţii sexuale; şi cu suprasolicitarea inimii: - Hipertensiune arterială; - Insuficienţă cardiacă dreaptă (cor pulmonale).