Uneori, vederea tunel sau caleidoscopică este un fenomen în care capacitatea de a percepe anumiţi stimuli vizuali este afectată. Practic, spun specialiștii, percepţia elementelor aflate la periferia câmpului vizual scade. În general, vederea tunel sau caleidoscopică poate fi cauzată de afecţiuni oculare, cum ar fi glaucomul, retinita pigmentară sau dezlipirea retinei, dar pot exista şi alte cauze, inclusiv psihologice, deoarece vederea tunel a fost asociată şi cu stresul. Ce este vederea tunel sau caleidoscopică? Vederea vă oferă informaţii despre elementele din jur. De obicei, oamenii au tendinţa de a se concentra pe ceea ce este chiar în faţa lor. Totuşi, dacă ceva se mişcă sau se schimbă într-un loc din apropiere, veți observa acest lucru datorită vederii periferice.
Se estimează că ochii acoperă până la 180° fără mişcarea capului. Vederea centrală acoperă doar 30° în mijloc, iar în anumite situaţii, unghiul vederii poate fi modificat. În cazul vederii tunel, percepţia periferică scade. Practic, susțin medicii, senzaţia este ca şi cum ați privi printr-un tub. Deşi nu există probleme de focalizare asupra obiectelor din faţă, câmpul vizual este restrâns. Unii oamenii nu observă acest lucru până nu închid un ochi. Dintre cauzele vederii tunel amintim glaucomul, o afecţiune a ochilor caracterizată printr-o creştere a presiunii intraoculare, care afectează nervul optic, cel care trimite informaţiile către creier. Și dezlipirea de retină dă diverse tulburări de vedere și, pe lângă vederea tunel, pot exista lumini, umbre, pete gri, fulgere plutitoare etc.