Ascaridioza este o parazitoză, frecvent întâlnită la copil. Parazitul care produce boala este viermele cilindric Ascaris lumbricoides. Popular, afecţiunea este cunoscută sub denumirea de limbrici. Potrivit specialiştilor, adulţii sunt de culoare albă sau gălbui, cu o lungime de 15-35 cm şi trăiesc aproximativ doi ani în intestinul subţire.

Infecţia debutează cu ingestia ouălor, adesea prin alimente contaminate, prin contactul cu solul, plin de ouă din fecalele animale sau umane. Ouăle sunt foarte rezistente la condiţiile de mediu înconjurător şi pot rezista pe sol până la câţiva ani. Odată înghiţite, acestea eclozează şi eliberează larva în intestin.

„În fiecare zi, o femelă limbric produce 240.000 de ouă care sunt fertilizate de masculi. Ouăle fertilizate, care sunt eliminate pe sol, împreună cu fecalele, devin infecţioase în 5-10 zile. Acestea pot rămâne viabile pe sol până la 17 luni. După ce au fost ingerate, ouăle eclozează şi traversează peretele intestinal, trecând în circulaţia limfatică şi sanguină, ajungând în stare larvară la plămâni. Ciclul durează 1-2 luni şi poate determina pneumonie şi eozinofilie”, explică dr. Corina Frecuş, medic pediatru.

Stadiul al doilea al migrării implică expectorarea larvelor şi reînghiţirea acestora. Larvele, ajunse din nou în intestin, se vor matura aici, vor depune ouă şi vor fi eliminate prin scaun sau bucal. Viermii adulţi se hrănesc cu produşii de digestie ai gazdei. Viermii nu se multiplică în gazdă şi aceştia trăiesc până la 2 ani. Pentru ca infecţia să persiste, este nevoie de o reinfectare cu ouă de pe sol.

Simptome şi diagnostic

Simptomele iniţiale din timpul migraţiei respiratorii pot fi variate, de la tuse seacă şi erupţii cutanate, până la simptome de pneumonie cu dispnee, wheezing, tuse, febră moderată, foarte rar poate apărea şi eliminarea de sânge prin tuse. Localizarea intestinală poate determina durere abdominală, scădere ponderală, anorexie, eliminare de viermi prin vărsătură sau pe cale nazală, eliminare de viermi prin scaun, greaţă şi vărsături, ameţeli, iritabilitate, diaree intermitentă.

„Complicaţiile apărute sunt datorate tendinţelor de agregare a paraziţilor adulţi şi implică blocarea apendicelui, a căilor biliare cu icter mecanic sau invazia pancreasului. De asemenea, pot determina deficit staturo-ponderal la copii şi deficit vitaminic. Diagnosticulascaridiozei se realizeză prin decelarea parazitului adult, a larvelor sau a ouălor. Diagnosticul de laborator se bazează pe evidenţierea ouălor de limbrici în scaun, prin examenul coproparazitologic. În 40% din cazuri, examenul poate fi negativ, deoarece ouăle apar în fecale după 60-70 de zile de la infecţie. Ulterior, vor fi eliminate prin anus şi, excepţional, prin cavitatea bucală. Tratamentul se bazează pe antihelmintice: albendazol, mebendazol, levamisol, pirantelpamoate”, explică medicul specialist.

Cele mai bune strategii de prevenţie includ utilizarea de produse sanitare şi de igienă adecvate, precum şi evitarea consumului de fructe şi legume nespălate sau negătite. Sunt necesare examene adiţio-nale ale scaunului, la una-două săptămâni după terapie, iar dacă infecţia este încă prezentă, trebuie repetat tratamentul.